Fata Acadea

Imi plac la nebunie Razvan si Dani, dar din cauza serviciului nu i-am mai urmarit; asta cam de cand s-au mutat la Antena. Asadar si prin urmare mi i-am scos din minte de mult timp. Eiii, dar Dani nu ma lasa sa ma ‘odihnesc in pace’ si-mi bantuie prin minte cand dorm. Dragutul de Razvan statea cuminte, asa cum il stim cu totii, intr-un colt zambind pe sub mustata la sirurile de idei si pomelnicul de cuvinte ale colegului. Vorbesc cu Dani ceva, nu stiu ce, ceva de somn, si sare deodata ca si cum si-ar fi adus aminte de ceva si-mi zice: “Vrei sa vezi ceva?” “Da!” spun eu. Alege din public un tip si pe ritmuri muzicale incep cei doi sa se dezbrace. Stati asa ca nu incep si ei ca toti oameni sa dea jos intai bluza, ci direct pantalonii si apoi chilotii. “Mai,” strig eu catre partenerul lui de dans, “da-te din fata mea ca nu-l vad pe Dani!” Ei dracie! Dansa ala aratandu-ne fundul gol si eu nu puteam sa-l vad pe Dani din fata, gol, bineinteles. Desi, si tipul alalalt avea un fundulet rotunjor, misto tare. A, am uitat sa va descriu decorul. In spatele lor era o masa de ginecologie cu perdeluta cu tot. Era chiar si chiuveta si oglinda pe perete. Pe Dani il vedeam in oglinda, dar doar pana la bustul acoperit.

La naiba, nu ma mai joc asa! Dani, mai incercam o data?

Pe vremuri radeam de cei care-i confunda. Na, ca mi-a venit randul. Adevarul e ca-mi place mai mult Razvan.

Categoria Vise | Comentarii (1)

Sunt in fata blocului (era sa scriu blog) in care am locuit cu parintii mei si simt cum se invarteste toata lumea cu mine. Ridic capul si privesc norii mici si rotunzi care, culmea, stau pe loc. Blocul de vis-a-vis e plin de geamuri termopane. Ce geamuri frumoase! Negru fumuriu, mari, tainice. Vad norii mici si rotunzi oglindindu-se in ele. Acolo, in spatele lor, ar putea sta cineva sa ma urmareasca. Ar vedea cum ma invartesc desi stau pe loc. Ar vedea ca nu apartin acelei lumi si ar putea sa ma ajute. Dar, nu, nu m-ar ajuta ci doar ar privi curios. Ma striga vocea mamei. Ce spune? Nu stiu. Spune ceva, nu conteaza ce; e doar vocea ei. Ce geamuri termopane frumoase, negre si mari!

Nu, nu sunt in fata blocului de care spuneam. Sunt altundeva. Nu mai conteaza unde.Aud fosnete de pungi si voci de copii. O aud pe fiica-mea. Ce naiba tot cauta? O face discret dar tot o aud. Fosneste in continuare. Ajuta-ma, te rog! Nu pot singura. Incerc, incerc din rasputeri. De ce nu ma asculta corpul asta? Stiu ca vreau dar ma tine atat de strans. As putea muri din cauza asta? As putea muri daca as ramane prea mult timp pe un taram pentru ca nu-mi asculta creierul comenzile? Acolo as vrea sa mor, dar nu acum. Acum mai am de lucru. Foarte mult.

Nu mai fosneste. Vine C. si-mi zice ca el a fost acceptat si-n sesiunea a doua pentru ca a fost cuminte. Eu de ce nu am putut face nimic? El trebuie sa plece undeva. Eu de ce nu ma pot misca? Ce ma tine asa de strans? Se apleaca asupra mea si-mi mai spune cate ceva, schiteaza niste gesturi, (sau nu le schiteaza?) si apare si soacra-mea. Va rog, ajutati-ma sa ma misc! Nu pot singura. Of, Doamne! Chiar sunt prinsa. Incerc din rasputeri si de fiecare data ma aflu in alt vis, la fel de real. Nu mi s-a mai intamplat sa nu ma pot trezi la comanda. Totusi a fost placut.

Categoria Vise | Comentarii (0)